TURNEUL DE ȘAH online organizat de la MACHU PICCHU
În clasele de șah pentru copiii români, mai ales în cele cu copii mai mari, am început să introduc discuții despre cultură generală, în special despre subiectul meu favorit: geografia. Având în vedere că elevii fiecarei clase sunt din diferite țări și au diferite fusuri orare, deseori apare în discuție 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒊𝒄𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂𝒍𝒊𝒔𝒎𝒖𝒍.
Părinții elevilor m-au încurajat sa continui să extind aceste discuții. Au simțit beneficiile aduse în educația generală și în deschiderea orizonturilor gândirii copiilor lor. În unele clase avem chiar câteva minute dedicate geografiei, unde, de exemplu, ghicim țări după conturul hărții.
Dificultățile planificării
Anul trecut am decis să petrec luna februarie în Lima 🇵🇪- un oraș ideal pentru un nomad digital, asemeni mie.
Nu aveam în plan să vizitez Machu Picchu, deoarece mai fusesem cu 5 ani în urmă. Totuși, mi s-a părut autentic să dau o fugă spontană până acolo și să fac o întâlnire online cu elevii de șah.
Planul, conceput exact ca de un șahist iscusit, era destul de complicat: mi-am propus să ajung la Machu Picchu, urmând să zbor la Cusco, apoi cu trenul prin Anzi și ulterior cu un autobuz care să urce la Machu Picchu. Mai mult decât atât, au existat riscuri.
Mă puteam simți rău de la schimbarea bruscă de altitudine. Puteam să nu găsesc bilete de călătorie și să nu mă încadrez în timpul pe care l-am stabilit cu elevii pentru întâlnirea pe Zoom. Dar cel mai riscant aspect a fost legat de vreme și de internet. Vremea putea fi nefavorabilă (destul de des), iar conexiunea la internet – slabă.
Planul însă a decurs perfect și am intrat la Machu Picchu cu laptopul și camera încărcate, folosind mouse-ul pe coapsă. Am intrat cu o oră înainte de meeting. Nu ca să vizitez ruinele, ci ca să găsesc un loc unde semnalul de internet era mai puternic.
Am găsit în cele din urmă un loc cu vizibilitate bună. Aveam în față una dintre cele 7 minuni noi ale lumii. 🌍
Am reușit!
Au participat 18 elevi la turneu și am jucat șah. Eu îmi aveam pregătit un mic discurs de prezentare a monumentului pe înțelesul copiilor (6-11 ani). În timp ce explicam și foloseam cuvinte precum “civilizație”, mi-am dat seama ca pe copii nu îi interesau deloc pietroaiele din Peru. Așa că am schimbat radical tema discuției și am vorbit despre lamele care ciuguleau ghiozdanele turiștilor. Ele mergeau libere pe lângă mine și pe lângă laptopul meu.
Vremea era foarte însorită și am folosit luminozitatea laptopului la maxim. Mi s-a terminat bateria și a trebuit să mă relochez la restaurantul de jos. De acolo m-am reconectat pentru ultima parte a turneului de șah.
Un lucru însă nu am luat în calcul: că nu o sa aibe cine să mă filmeze în timpul acestei întâlniri online. Noroc cu câțiva părinți, care au filmat de acasă!