Dacă ai citit titlul și ai ridicat din sprânceană, este perfect normal.
În ultimii ani, părinții au fost încurajați, pe bună dreptate, să limiteze timpul petrecut de copii în fața ecranelor. Însă există o întrebare pe care prea puțini și-o pun:
Toate minutele petrecute la ecran sunt la fel?
Răspunsul este simplu, desi destul de nuanțat: nu.
Există o diferență uriașă între un copil care urmărește pasiv desene animate timp de o oră și unul care participă la o activitate educațională, în care trebuie să gândească, să răspundă la întrebări și să rezolve probleme. Iar această diferență este confirmată inclusiv de recomandările celor mai importante organizații medicale.
Problema nu este ecranul. Problema este ce se întâmplă pe ecran.
American Academy of Pediatrics (AAP), una dintre cele mai importante organizații din lume în domeniul pediatriei, și-a schimbat în ultimii ani modul în care vorbește despre timpul petrecut la ecran.
Dacă înainte accentul era pus aproape exclusiv pe numărul de minute, astăzi specialiștii recomandă părinților să acorde o atenție mult mai mare calității conținutului, implicării copilului și contextului în care acesta folosește tehnologia.
Cu alte cuvinte…
Nu orice timp petrecut la ecran este dăunător.
Ce face copilul în timpul unei lecții de șah?
Să ne imaginăm două situații.
Varianta 1
Copilul urmărește videoclipuri timp de 40 de minute.
Privește.
Râde.
Se uită la următorul clip.
Și încă unul.
Participarea lui este minimă.
Varianta 2
Copilul participă la o lecție online de șah.
Profesorul îl întreabă:
„Unde poate muta calul?”
„Este regele în pericol?”
„Care este cea mai bună mutare?”
Copilul trebuie să:
- observe;
- asculte;
- răspundă;
- rezolve probleme;
- ia decizii;
- își amintească reguli.
Nu doar privește.
Participă activ.
Șahul nu înseamnă doar șah
La vârsta de 4-6 ani, copilul nu învață deschideri complicate și strategii de campionat.
Învață lucruri mult mai importante:
- să fie atent;
- să urmeze instrucțiuni;
- să aibă răbdare;
- să observe detalii;
- să gândească pas cu pas.
Aceste abilități îl vor ajuta și la școală și în multe alte activități.
Ce spun studiile?
Există un mit foarte răspândit:
„Orice timp petrecut la ecran este dăunător.”
Realitatea este mai nuanțată.
O analiză publicată în JAMA Pediatrics a arătat că nu toate tipurile de timp petrecut la ecran sunt asociate cu rezultate școlare mai slabe. Contează foarte mult tipul activității desfășurate și conținutul consumat. Activitățile educaționale și implicarea părinților pot avea efecte diferite față de consumul pasiv de divertisment.
În același timp, recomandările AAP subliniază că părinții ar trebui să aleagă conținut:
- educațional;
- de calitate;
- interactiv;
- adecvat vârstei copilului.
Mai important decât cronometrarea este întrebarea:
„Ce face copilul în fața ecranului?” (Wikipedia)
Dar studiile nu spun și că prea mult timp la ecran poate fi dăunător?
Ba da.
Și este important să spunem acest lucru.
Expunerea excesivă la ecrane, mai ales în anumite etape ale copilăriei, poate fi asociată cu performanțe școlare mai slabe și cu o memorie de lucru mai redusă. (New York Post)
Dar aceeași cercetare nu spune că orice utilizare a ecranelor este nocivă.
Specialiștii fac diferența între:
- consum pasiv;
- utilizare excesivă;
- activități educaționale și interactive.
Iar această diferență este esențială.
Un avantaj pe care mulți părinți îl descoperă după prima lecție
Lecțiile online elimină o mulțime de stres.
Nu mai există:
- trafic;
- drumuri prin oraș;
- grabă după școală;
- timp pierdut în mașină.
În schimb, copilul învață dintr-un mediu familiar, unde se simte în siguranță și se poate concentra mai ușor.
„Dar dacă nu îi place?”
Mulți părinți trag concluzii după prima lecție.
În realitate, la această vârstă copilul are nevoie de câteva întâlniri pentru a înțelege despre ce este vorba și pentru a descoperi dacă îi place cu adevărat.
Concluzia
Nu, acest articol nu spune că ar trebui să lăsăm copiii să stea ore întregi pe telefon sau tabletă.
Spune ceva mult mai simplu.
Nu toate minutele petrecute la ecran sunt la fel.
O oră de videoclipuri consumate pasiv nu este același lucru cu o oră în care copilul își antrenează atenția, gândirea, răbdarea și capacitatea de a rezolva probleme.
De aceea, înainte să ne întrebăm:
„Cât timp stă copilul meu la ecran?”
poate ar trebui să ne întrebăm mai întâi:
„Ce face copilul meu în timpul petrecut la ecran?”
De foarte multe ori, răspunsul la această întrebare este cel care face cu adevărat diferența.